madalin :: pur şi simplu

După comentariul ăsta şi o discuţie de câteva minute cu mitruţ, am luat decizia de a transforma TG-JIU.ro într-un blog/site colectiv.

Ideea asta nu e nouă, eu încercând ceva similar acum câţiva ani când în Tg-Jiu nu prea erau bloggeri, dar merită readusă în discuţie.

În principiu viitorul site/blog va conţine informaţii generale despre Tg-Jiu precum şi anumite articole scrise de bloggeri gorjeni precum şi de tineri/bătrâni gorjeni plecaţi sau nu din oraş.

Aşadar, acesta este un apel la voi, restul gorjenilor plecaţi prin alte oraşe, sau către cei care au (cu ce, sic!) şi care vor să scrie.

Vă rog să lăsaţi un comentariu, voi cei care doriţi să puneţi umărul. Detaliile tehnice precum şi ‘funcţiile’ se vor stabili eventual într-o conferinţă ori pe Yahoo, ori în vreuna din pizzeriile oraşului sau unul dintre barurile oraşului.

Până acum suntem 20 care o să punem umărul:

• madalin;
• mitruţ;
• Andrei;
• c;
• ASCII;
• Qt_Devil;
• Tinel;
• Dragos (DDL);
• Vali(cu);
• Robert (byrev);
• Daniel Preda (nametii);
• Mihai (Codreanu – poze yummy);
• Overdeath (Andrei Parvulet);
• JQKER;
• constantine (costy_m @ IRC);
• Vlad (Vanca);
• Nea Costache;
• Axel (nametii);
• Magic (Mihai Iorga);
• Mihai (Voiculescu – itbox.ro).

(puşi în ordinea comentariilor)

Aştept comentariile voastre precum şi, evident, sugestiile sau criticile.

Editat mai târziu: Pentru cei care ar vrea să înceapă dar le e teamă că nu se vor descurca, putem, evident oferi şi câte o mână de ajutor la început.

Buget 2010

Mâine (18.02.2009), la ora 13,00 în incinta teatrului Elvira Godeanu, Primarul alături de alte câteva personalităţi care sunt implicate în conducerea oraşului nostru, precum şi anumiţi jurnalişti, pun la bătaie şi spre dezbatere publică bugetul pe anul 2009.

Chestia despre care vreau să scriu, nu e faptul că se discută bugetul (cum de altfel se întâmplă de câţiva ani încoace — din câte ştiu eu) ci faptul că putem afla dacă oraşul Târgu Jiu va primi anul ăsta (deşi mulţi dintre voi/noi – insistăm de mult timp) un site la nivel european. Un site care să se încarce măcar în parametrii normali.

Un site care să conţină informaţii care să nu fie dependente de anumite softuri (vezi faptul că anumite decizii/hotărâri sunt postate în format .doc) şi care să poata fi uşor citibile.

Un site care să aibe o structură sănătoasă, tipografică şi uşor de utilizat. Un site care să nu pară că e făcut în anul 1998. Un site care să conţină informaţii utile, actualizate în timp real de angajaţii primăriei.

So, eu mâine mă duc la dezbatere cu propunerea de introducere a siteului pe lista viitoarelor proiecte ale Primăriei precum şi introducerea acestei cheltuieli în bugetul pe anul ăsta.

În modul ăsta vreau să vă invit şi pe voi, restul persoanelor din onlineul gorjenesc să-mi fiţi alături, pentru că..puterea stă în numere, nu ?

Speranţa moare ultima, nu ?

Credit Foto: Lifehack.

Ai fost viaţa mea. Ştiu că citeşti mesajul ăsta şi te întrebi ce-i cu el. Nu-i nimic cu el. Sunt doar balivernele unui om beat.

Sunt doar amintirile unui om care încearcă să zboare dar nu poate pentru că amintirile îi rup aripile..

Sunt doar o umbră a ceea ce am fost. Şi o să mai fiu mult timp. Până când o să apară o nouă ea. Până când o nouă ea o să aducă din nou lumină în sufletul meu. Până când tu o să rămâi aşa cum trebuia să rămâi de la bun început.

O amintire.

O umbră.

Un gând frumos…şi o lecţie de viaţă.

Şi-atunci când tu, n-o să mai fii ceea ce doreai să fii n-o să mai rămâi. Decât ce trebuia să fii.

Viaţa e crudă. Şi m-a lovit. Dar mă ridic..ca din cenuşă o să mă ridic şi ca din cenuşă o să-mi ofer dragostea unei alteia. Şi tu…tu…tu n-o să mai fii. Sau eu…

Şi tu, care aduci norii de pe cer în ochii tăi. Tu, care aduci cutremurele cu fiecare privire. Tu care faci inima să stea. Tu care faci degete şi picioare să tremure…n-o să mai faci asta.

Şi tu..n-o să mai fi tu. Ai să fii o alta.

[..] Aş vrea ca cineva să mă bage-n mormânt
Doamne dă-mi pământ [..]

[...] Şi nu-ţi fă griji dacă vei pierde tot ce ai adunat o viaţă
Îţi las un loc de veci lângă poeţii morţi dar încă în viaţă,
Învaţă să nu-ţi păstrezi sufletul în gheaţă şi învaţă
Căci la sfârşit e doar un cimitir şi multă ceaţă [...]

Versurile, în caz că nu le recunoşti sunt de la înger şi demon

Extraordinară piesă.

Veche, dar încă sună bine. Încă te face să dai din picioare pe ritmul impus de ea. Încă îţi provoacă senzaţii ciudate şi te face să te gândeşti la o gramadă de lucruri.

Pe mine personal mă face să mă gândesc la trecut. La perioada când eram copil şi ascultam piesa asta ca sub, pe la cine ştie ce concerte..

Dar atât. Te las pe tine să simţi.

Scriam într-un post anterior că o s-o iau de la început. Pe drumul meu. Scriam tot atunci că nu e nimeni pe drum.

Nici acum nu e nimeni pe drum. Doar că acum eu sunt mai puternic decât am fost atunci. Sunt mai puternic decât am fost vreodată şi lucrul ăsta n-o să se mai schimbe niciodată. Pentru nimic. Pentru nimeni. more

Mulţumesc, că mi-ai spus numele tău de familie

Şi postul ăsta e pentru a mă ţine de promisiune.

Pentru cine nu ştie şi vrea să afle, aflaţi că o ea vorbeşte de vreo câteva zile cu mine pe messenger şi în seara asta mi-a zis numele de familie, cu condiţia să scriu un post. Şi uite postul.

P.S: Probabil postul ăsta o să închidă seria posturilor goale şi fără esenţă

P.P.S: Pentru ea, un pupic mic

Afară ninge. Pă bune. Ne prind nămeţii ?

nah. să fiu primu’ care anunţă zăpadă în Tg-Jiu.